Lumină

Lumină

Ne bucurăm de răsărit, de viaţă,
de apus; de moarte ne e teamă.
În timp ce soarele se înalţă
coborând în cealaltă parte
în echilibru... unde este echilibrul vieţii?
Bătrâni,
încă ne luptăm cu boala vârstei
pe umerii copiilor,
încă aşteptăm un Moş Crăciun
să ne aducă dulciuri,
încă folosim lumina lumii
să ne aprindem zorii putrezi.
Domnule doctor, veţi fi responsabil
de noaptea fără dimineaţă...
Dar de noaptea minţii
doar eu pot fi de vină,
când spaima trecerii mă ţine
captiv în ce urmează, ce a fost,
departe de acum.
Lăsaţi-mă să mor, domnule filosof,
cât încă e lumină!